Esența mecanismului opțiunilor

Azi mi se confirmă simțămintele, îndelungate și nicicând oscilante, față de o comunitate academică aparte în universul trăirilor mele. Faptul esența mecanismului opțiunilor acum și aici arătați deschis prețuire pentru activitatea intelectuală constituie pentru mine dovada supremă că sentimentele nu au fost în zadar. Vă mulțumesc pentru acest moment în care prețuirea atrage prețuire. Mulțumesc pentru gândurile transmise de domnul Guvernator, academician Mugur Isărescu și pentru cele exprimate aici de domnul Rector, prof.

Delicatese

Marilen Pirtea, care mi-au întărit convingerea că prietenia adevărată rezistă doar cu dubla resursă, a criticii și a prețuirii. Se cuvine să dau frâu liber prețuirii pentru personalitățile Comisiei de Laudatio pentru ce s-a prezentat aici, o pagină memorabilă de recredibilizare a respectului prin autorespectul naturii academismului.

Aduc o ofrandă de sinceritate pe altarul sentimentelor reciproce de frățietate cu vestitorul Laudatio, prof. Ioan Talpoș. Sunt impresionat de gestul colegilor din facultatea pe care n-am părăsit-o deiată în curând, cinci decenii, de a fi prezenți la această ceremonie.

• Odorizante Delicatese - ARLI CO
• Forex depozit danske bank
• Lucrați de la domiciliu cu excel

Întreaga mea gratitudine pentru prietenii momentelor timișorene ale tinereții și sper că vor avea mereu agilitatea ludică a vacanțelor noastre. Mă bucură prezența în sală a surorii mele și a fiicei mele. Salut pe colegii din BNR prezenți aici. Iubiți prieteni, Cum mulți dintre dumneavoastră mă cunoașteți— și sper să fie în continuare de fapt recunoaștere - știți că sunt consecvent în prietenie.

Vă asigur aici, cu solemnitatea pe care o impune roba, că Universitatea de Vest din Timișoara rămâne pentru mine un reper moral și profesional și sursa cea mai vie de inspirație pentru slujirea adevărului în teoria economică.

Aș zice, că am temei pentru prețuire și pentru exemplul de înțelegere a rosturilor teoriei, fiind printre puținele universități mari din țară — de fapt cred că singura în afară de ASE - care mai au programe de studii specializate pe teoria economică.

Felicit conducerea Universității că a rezonat cu un obiectiv nobil, dincolo de constrângeri bugetare și comoții ale managementului academic național, acordând șanse pregătirii pentru fundamentele științei economice.

Iohannis cere dreptul la vot pentru toți românii. ”Votul ține de esența mecanismului democratic”

Este chiar o axiomă pentru proiectele naționale de poziționare pe partea progresului că fără să ne asigurăm de esența mecanismului opțiunilor perspectivei, a semnificației contextelor, fără viziune integratoare, suntem mai degrabă orbi în universul și așa cețos al cunoașterii sociale.

Pentru a atinge standarde științifice înalte în cogniția economică este nevoie să ambiționăm să ne uităm atât prin ochiul condorului — Einstein își dorea să vadă cu ochii lui Dumnezeu — cât și prin ochii furnicii. Avem un exercițiu prin trecerea de la perspectiva micro la cea macro, dar aici vorbesc de mai mult, de perspectiva care le include pe amândouă și le vede atât conexiunile dintre ele, cât și inserția economicității în realitatea integrală a vieții trăite.

Undeva am spus că pentru a ne descurca în peisaj, pentru esența mecanismului opțiunilor nu ne rătăci în desișurile lui empirice, e nevoie să vedem de sus peisajul.

În plus, să avem ochiul teoretic format și pentru a vedea cum se esența mecanismului opțiunilor în întreg lumea teoriilor, plină de convulsii pentru prevalență și insistente în a ne impune sens acțiunilor noastre. Iată de ce pot spune că la UVT mă simt ca acasă. Tocmai pentru am acest confort psihic îmi propun să vă rețin atenția cu câteva reflecții legate de condiția epistemică a Economiei.

Consider că Disertația pregătită și tipărită vă este la îndemână, esența mecanismului opțiunilor să o parcurgeți pe îndelete și de aceea nu o voi prezenta. Dacă din motive de agendă aglomerată nu o veți face, vă așteaptă ceva mai elaborat, disertația fiind, cum e ușor de constatat, nucleul unei viitoare cărți. Pentru cei interesați de dezvoltări la reflecțiile mele am adus, în compensație, dar și ca supliciu academic, o carte, o abordare extinsă a obsesiilor mele teoretice; difuzarea acestei ediții este exclusivă, sunteți singurii posesori ai ei!

Finanțare - depozituldefrumusete.ro

Dragi colegi, Se știe că marea problemă în receptarea rostului a ceva, cum e cazul unei științe bunăoară, contează mai puțin ce poate în sine acea știință, decât ceea ce se crede din afara ei că poate. Economia ca știință are această provocare, i-aș zice blestemată, care implică epistemologia ei: tematizează mai mult decât conceptualizează.

Aceasta se întâmplă pentru știința economică privește mai mult la efect decât la cauză, descrie face fișe medicale și nu prescrie nu iese din empiria habitualului sau, spus franc, oferă rețete medicale pentru bolnavi, iar nu soluții la boli.

De unde acest mod de a strâmtora statutul științei economice? În opinia mea sunt două acțiuni pe care știința economică le-a făcut de la Daniel Defoe și Bernard Mandeville încoace: una este o cedare costisitoare, iar cealaltă o adopție forțată. Este vorba, pe de o parte, de abandonarea referențialului corect reprezentat de complexitatea peisajului, în esența mecanismului opțiunilor unui element al peisajului, făcut, nu născut.

Știința economică se lasă sedusă de principiul parcimoniei, țintind exclusiv materialitatea, avuția, și ocolește principiul conexiunii, desubiectivând sursa acțiunii economice, văzând fenomenul economic ca fizică a naturii umane. Această cedare generează complicata înțelegere a funcționării relației axiale a omenirii, cea dintre individ și societate, deapănă povestea despre opțiuni metodologice alternative, cu implicații societale niciodată tranșabile.

Fiecare stat trebuie să determine cel mai bun mecanism pentru aducerea P-TECH la scară în cadrul statului. Finanțarea școlilor publice Majoritatea cheltuielilor de funcționare ale unei școli P-TECH sunt acoperite de finanțarea districtului școlar local.

Pe de altă parte, se evidențiază subordonarea obiectivului a face, avuție în esență, mecanismelor puterii politice, încărcarea explicației cu metafizica intereselor. În acest caz, suntem nevoiți să acceptăm referențiale nonștiințifice în practica teoretică, de natura credințelor, preceptelor, închipuirilor. Sintetic formulat, abandonarea a dus la o gâlceava, interminabilă și contraproductivă, de manieră puritanistă, în privința principiului metodologic, subordonarea a dus la inconsistența agendei științifice, la inventarea de modele explicative care să justifice ideologii.

esența mecanismului opțiunilor Trebuie observat că atât abandonarea cât și subordonarea au generat o arhitectură conceptuală care - să reziste pe piața ideilor - are nevoie de logistică politică sau cel puțin de susținerea esența mecanismului opțiunilor grup de interese cu autoritate în termeni de influență globală. Consecința directă este cumplită: realitatea se configurează reducționist și esența mecanismului opțiunilor ca să de-a susținere pretențiilor ideologice, nu adevărului; știința economică pierde autonomie pentru a da satisfacție nevoii de performativitate a puterii.

Cum s-ar zice, fără esența mecanismului opțiunilor, fiind nevoită să aibă opțiuni metodologic univoce, fie exclusiv în baza principiului individualismului, fie doar în a principiului colectivismului, cel puțin până mai ieri, într-o formă, azi în altă formă, ca și a mișcării mecanice a intereselor, de care nu se poate îndepărta, știința economică devine sursă de Utopie și instrument de Distopie. Sensul acestui clivaj de rosturi încarcă deformat percepția față de știința economică, dar, mai grav, introduce suspiciunea că ceva ar susține prin teorii și altceva s-ar întâmpla prin aplicarea ideilor.

Exemplul greu de delegitimat este că Economia nu aduce omului concret - nu doar celui generic, statistic - soluții la problemele pan-ofertante ale progresului, care surprind dinamica așteptărilor, cum sunt accesul la confortul dezvoltării sociale, la prosperitate sau bunăstare, explicit la avuție.

Discursul domnului Marin Dinu, membru al CA al BNR

Economia nu a găsit, tocmai datorită opțiunilor unilaterale, care exclud alternative în materie de principii metodologice, calea de a fi concordantă cu răspunsurile date de celelalte științe socio-umane. Prețuit auditoriu, Statutul epistemologic al Economiei s-a sedimentat în straturi de produse teoretice și de principii metodologice care trebuie reexplorate, deși în realitate acestea ar fi putea fi cercetate pentru prima dată.

Stratul epistemologic cel mai aglomerat de substanțiere inadecvată este cel produs de-a lungul timpului prin gâlceava din jurul principiilor metodologice, dar și al perspectivelor cognitive, epistemologice, filosofice în esență.

Este, ca să fiu nuanțat, stratul teoretic unde plăcile tectonice sunt instabile și mișcarea lor produce seismele cele mai dese esența mecanismului opțiunilor violente în corpul științei economice. Centrul nervos cel mai activ se află în jurul relativității, în economie fiind redată de principiul conexiunii, iar energia instabilă emană de la relația axială a omenirii, cea dintre individ și societate.

Nu vreau acum să insist asupra confruntărilor teoretice, ci spun doar că disputa de prevalență în privința principiilor metodologice esența mecanismului opțiunilor a perspectivei epistemice este o slăbiciune provenită din subordonarea ideologică a gândirii economice. Acest mod de constituență a demersului teoretic complică înțelegea corectă a obiectului de studiu al științei economice. Provocarea epistemică decisivă a întemeierii cunoașterii economice este viziunea, perspectiva asupra realității, structurată pe coordonatele spațio-temporale ale peisajului, ale locului și timpului.

Se știe prea bine că fenomenul economic are o extensie mărginită finit doar de intenție, iar aceasta declanșează calea către linia orizontului, unde se configurează așteptările, niciodată epuizate. Vă cer să vă amintiți că atingerea liniei orizontului privirii a dat zburdalnicei noastre juvenilități, prin proba alergării, primul impuls de judecată rațională.

Atunci, prin alergare, am aflat că nu există nicicând posibilitatea, ca și în cazul umbrei omului, să sari peste orizont. Orizontul posibilităților de manifestare a fenomenului economic este destinat să depășească ceva care aplatizează perspectiva, în jos, acolo unde alergăm, adică subzistența.

Altfel ar fi fost proba dacă am fi putut zbura! Marea provocare este însă să aproximeze abundența, mereu o fata morgana a ambițiilor noastre, o propensiune asimptotică la ideal. Să fie înțeleasă, abundența are nevoie de perspectiva înălțimii, pe care o urmează.

În situația cognitivă a înțelegerii orizontului, a contextului, și prin alergare și prin zbor, dorința ascultă mereu de putință pentru a nu evada din realitate. Copiați tranzacțiile cu opțiuni binare aceea fenomenul economic se reduce la expresia particulară de fenomen uman, în acest fel refuzându-se calea către Utopie și eșuarea în Distopie.

Cogniția economică nu poate, altfel spus, recurge la reducerea la absurd din gândirea matematică decât dacă ar avea ca obiect ceva inexistent, absolut ipotetic, o închipuire. A cochetat, evident, cu astfel de metode, dar a făcut-o cu un avatar al omului concret, cu o presupunere a absolutismului raționalist, năluca omului pur economic Homo Oeconomicusun idiot social cum îl diagnostichează Amartya Sen.

În opinia mea a fost o boală a copilăriei acestei științe, prea dispusă, de vârsta aventurilor și de pornirile năvalnice, să imite vedetele acelei perioade a cunoașterii, Fizica Mecanică locuită de demonul lui Laplace fiind cea mai adulată. Viziunea esența mecanismului opțiunilor tutelară a mecanismului, a ceasornicului, regăsită în limbajul de manual, a dus, între altele, la teoria echilibrului general, cu forma adaptată pur mecanic în teoria austerității, dar și la teoria piețelor raționale și eficiente, prin care aceste mecanisme sunt antropomorfizate irațional, la teoria investițiilor străine directe, unde asimetria consecințelor este trecută cu vederea sub presiunea precarității, la teoria efectelor trickle esența mecanismului opțiunilor ș.

Toate bune și frumoase cu aceste esența mecanismului opțiunilor de gândire, doar dacă ar fi vorba de sala de seminar, iar nu de realitate, care implică viața oamenilor. Știința economică însă a ajuns să configureze sisteme practice, să de-a realității de zi cu zi chipul experimentalului mental, jocului cognitiv al ipotezelor reducționiste, prin intermediul politicilor economice inspirate de aceste teorii. Acest tip de finalitate, cumva demiurgică, în sensul facerii realității, sugerează că știința economică nu poate imita până la capăt matematica în modelul său de gândire, în sensul că nu poate opta pentru abordare amorală și discriminară a obiectului ei, economicitatea venind să lege părțile care funcționează după regulile emergenței unui întreg, care se manifestă ca fenomen uman.

Din același motiv știința economică nu prezice, și nicidecum nu extrapolează, dar esența mecanismului opțiunilor scenarii alternative în termeni de posibilitate cu anumite grade de probabilitate. După cum știința economică autonomă, normală, în sens neutral în raport cu ideologiile mesianice, dar sensibilă la starea de bine năzuită de oameni, nici nu prescrie, ci oferă explicații contextuale care sunt lăsate la inspirația decidentului de politici.

• Banca Naţională a României - Discursul domnului Marin Dinu, membru al CA al BNR
• Forex trucuri binare
• Cum poți câștiga bani pe internet fără a investi bani

De ce, totuși, se întâmplă ca știința economică, adică ceea ce numim la un loc toate expresiile istorice ale cogniției economice, să aibă înclinații metodologice excluzive?. Răspunsul scurt este că nu are dezvoltată capacitatea esența mecanismului opțiunilor rezistență la cântecul de sirenă al ideologiilor politice legitimatoare de statusuri și roluri specifice exercitării puterii.

Desigur, este un fel de a spune, căci în fapt slujitorii științei economice au urechile ciulite! Așa s-a ajuns ca știința economică să sporească mai degrabă puterea decât cunoașterea! Delegitimarea științei economice vine din nerecunoașterea fenomenului uman ca obiect de studiu.

Economia, legitimându-și demersul cognitiv pe performanța puterii, a rămas singura știință socio-umană captivă pozitivismului logic. Perspectiva umană și umanizatoare a acțiunii economice este esența mecanismului opțiunilor pe care trebuie să o folosească pentru a-și cum este opțiunea binară orizonturile epistemice!. Răspunsul pe larg ar necesita o dezbatere, dar care nu poate face obiectul acestui prilej academic.

Am sugestii nuanțate și dezvoltări explicative în cartea pe care ați primit-o. Iubiți prieteni, Știința economică a momentului este ceea ce putem noi să facem, slujitorii ei, economicienii - cum i-am numit spre a discrimina între agenții ideilor și cei ai faptelor. Noi putem să înțelegem și să explicăm care sunt intențiile și țintele unei teorii, pe de caracteristică opțiune emitent parte, și modul cum ancorează ele, prost sau bine, așteptările oamenilor, pe de altă parte.

De regulă ceea ce vrem să știm este formula maximală a unui manual. Manualele însă, pe lângă a fi muzeu al teoriilor, sunt scrise cu intenția de a promova o perspectivă metodologică, cel puțin, deși în background fac bezele interesele autorului, esența mecanismului opțiunilor sau în echipă. Dincolo de aceste aspecte, stau la pândă câteva capcane ale înțelegerii care sunt întinse de la originile iluministe ale științei economice.

Între acestea, cea mai eficientă este pretenția de universalitate a teoriilor, cu triplu sens al efectelor, asupra spațiului, timpului și indivizilor.

Temeiul acestei pretenții trinitare ține chiar de esența primei modernității, unde progresul împlinește fără greș careul valorilor ei generice, libertate, egalitate, fraternitate și toleranță.

Trebuie observat că placenta în care s-a plămădit știința economică este a unei perioade de bifurcație, sub presiunea umanismului postrenascentist, în imaginarea exercitării puterii, care a dus la înnoirea modelelor ei de legitimare, pe care o numim machiavelism. Puterea își transformă reprezentarea personalizată într-una intermediată de instrumente cu care se structurează climatul acțiunii în jurul motivației date de perspectiva valorilor de mai sus.

Să remarcăm faptul că știința economică a pătruns din lumea ideilor în societate sistematic ca manual de economie politică. În acea perioadă s-a preformat modul de proiectare a gândirii economice pe aliniamentele modernității, ale progresului pan-ofertant înainte de toate. Este atât de profund inculcată în modul nostru de a percepe acest rost al științei economice încât invariabil și acum acredităm orice teorie cu valabilitate universală, ba esența mecanismului opțiunilor pretind din start această calitate.

Ilustrez cu un simplu exemplu: teoria dezvoltării. Dezvoltarea este un proces pe care-l simțim, înainte de al teoretiza, căci vine din biologia noastră. Dar nu pentru că ne cuprinde pe toți acest proces biologic a ajuns el să fie caracterizat ca fiind universal. El a ajuns în arhitectura conceptuală a științei economice pentru că a fost văzut ca procedura științei economice de a marca distinct ideea de progres social, marea și hipnotizanta promisiune a Iluminismului raționalist, pregătită de Iluminismul religios.

Esența mecanismului opțiunilor orice universitate din lume, dacă am face un test, am descoperi că dezvoltarea este văzută ca o cale universală de emancipare, un model de acțiune socială de a depăși necazurile, de atinge fericirea, starea de bine.

De altfel, manualele de economie, fie și când tratează specii ale dezvoltării, lasă de înțeles că aceasta este o posibilitate indiferent de loc, timp sau cuprindere. Cel mult este descrisă calea de la subdezvoltare la dezvoltare, oarecum implacabilă când ne raportăm la voința de a face și a avea a omului, transferată societății.

Urmăriți discursul public de la noi, dezbaterile pe marginea proiecțiilor despre economie și veți constata apelul la oferta magică, atotcuprinzătoare în privința dezvoltării.

Or, teoria spune ceva mobilizant pe calea speranței că va fi bine, dar realitatea arată altcumva de trei sute de ani de modernitate. În termeni de reprezentare comună a ideii de dezvoltare, adică de țări dezvoltate, țări în dezvoltare și țări subdezvoltate, statistica nu susține universalitatea dezvoltării, caracterul ei pan-ofertant.

„Google“ knygų paieška

Această statistică, prea bine cunoscută ca să vă ocup timpul cu prezentarea ei, arată că dezvoltarea și teoria ei au valabilitate de loc, timp și cuprindere, posibilitatea ei procesuală nu este universală în orice condiții, oricând, oriunde și oricum. Dezvoltarea este o stare la scara unu pe unu esența mecanismului opțiunilor țările care au urmat la timp valurile revoluțiilor industriale și au finalizat procesele de emancipare individuală, socială esența mecanismului opțiunilor națională.

Ele sunt șase-șapte la număr, înconjurate cu o centură de țări, esența mecanismului opțiunilor mai multe de două duzini și jumătate, care au trecut de masa critică a proceselor modernității, unde problemele democrației și ale abundenței sunt oarecum rezolvate. În jurul țărilor-centură este un nor — cumulus fractus - de țări, o duzină de duzini, care au probleme la limita subzistenței, unde captarea resurselor naturale asigură minima portanță numită progres, iar emanciparea este la început.

Iohannis cere dreptul la vot pentru toți românii. ”Votul ține de esența mecanismului democratic”

Adevărul crud este că pentru a se fi dezvoltat trebuia — inevitabil paradoxal - să fi urmat în trecut cursul dezvoltării. Dezvoltarea este, oricum am răspunde îndemnurile manualelor, o realitate strict localizată și abordarea ei presupune refacerea proceselor urmate istoric de țările dezvoltate. Orice alternativă teoretică se arată un paliativ. Fără să fiu sceptic, spun că, în termeni de timp, dezvoltarea este imposibil de reprodus, căci nu sunt admisibile și raționale arderile de etape, ca și în termeni de loc, dacă ne uităm la aranjamentele geostrategice ale globalizării economice, unde gradele de libertate de acțiune sunt atribuite țărilor dezvoltate.

Ca să proiectezi o strategie națională de dezvoltare este azi opțiunea discutabilă, căci ai ieși din rețetă. Esența mecanismului opțiunilor că de un secol încoace o singură țară, și ea cu suport hegemonic pentru abaterea de la benchmarkingul ordinii globale, a spart bariera subdezvoltării, Coreea de Sud. Manualele de economie ne invită să credem altceva!