Istoria muncii la domiciliu, Date esențiale despre: munca la domiciliu; telemunca; concediul pentru supravegherea copilului!
Meniu de navigare
Observații privind regimul juridic al telemuncii Scurt istoric al conceptului de telemuncă Deși constituie o preocupare și o practică de mai bine de 5 decenii în țările occidentale, [1] iar în Uniunea Europeană abia din anul [2]unde beneficiază deja de reglementări specifice naționale, în România telemunca este recunoscută conceptual abia în ultimii 15 ani [3] și abordată legislativ de doar câțiva ani [4]în modalități formale substitutive, fără o fundamentare legală directă.
Totuși, în legislația română munca la domiciliu, asociată lesne — datorită similitudinilor pe care le vom sublinia — cu telemunca, a beneficiat, înaintea actualului Cod istoria muncii la domiciliu muncii, de o reglementare încă din primii ani ai fenomenului de telecommuting, și anume Hotărârea Consiliului de Miniștri nr.
Trebuie spus că nici practica și nici doctrina occidentale nu au acceptat inițial fezabilitatea și extinderea la nivel de fenomen a telemuncii, pe fondul unei sfere restrânse în care era realmente practicabilă, controversele stârnite fiind de natură să împiedice dezvoltarea conceptului aferent. Preocuparea asupra reglementarii muncii în afara spațiilor organizate de angajator a condus la adoptarea Convenției nr. Este posibil ca definiția muncii la domiciliu, prea largă în Convenție [9] istoria muncii la domiciliu, să fi constituit motivul neratificării până în prezent a acesteia, în pofida Recomandării [10] Comisiei Europene având ca obiectiv subscrierea la convenția menționată, însă în prezent această pozitie nu se mai justifică, cel puțin aparent, de vreme ce legislația privind telemunca reușește să complinească reglementarea muncii la domiciliu, întregind sfera normativă a muncii în afara spațiilor organizate de angajator.
Prin urmare, ne exprimăm speranța că România va ratifica într-un termen rezonabil comvenția O. Cu privire la această temă, regăsită în cuprinsul Legii nr.
Account Options
Denumirea însăși a legii este, în opinia noastră, defectuoasă, cumva dinpricina faptului căprezintă o tautologie și un termen încă neinclus în dicționarul explicativ român. Domeniul de aplicare a Legii este nedefinit, cât timp textul art.
Ce nu ai mai știut despre satul Vorniceni
Fără a specifica istoria muncii la domiciliu sunt destinatarii legii, această privește de plano o categorie de salariați care sunt conectați la realitățile tehnologiei comunicaționale în sens larg, la ultimele noutăți ale domeniului în care profesează și, în general, la universul cotidian prin mijlocirea internetului, a rețelelor de socializare și a aplicațiilor mobile. Practic, dar și teoretic, legea nu stabilește nici măcar o sferă categorială sau deductibilă prin trimiterea la activități ori sectoare generice din economie, ci lasă, în definitiv, la latitudinea părților contractului individual sau colectiv de muncă decizia aplicabilității Legii sau, dimpotrivă, excluderea de la incidența sa.
Ce trebuie sa faca din punct de vedere legal companiile care-si lasa angajatii se lucreze de acasa
Considerăm utilă o astfel de abordare într-o economie în continuă expansiune, în care apar subdomenii de activitate sau domenii amalgamate — astfel încât o enumerare a activităților ar fi de natură doar să rigidizeze reglementarea - însă din acest motiv textul mai sus citat putea foarte bine să lipsească din corpul legii, întrucât nu aduce niciun adaos de calitate sau claritate.
În general, principalul bazin de destinatari ai legii în discuție este alcătuit din salariați cu o mobilitate foarte dezvoltată istoria muncii la domiciliu prin prisma activității desfășurate, cât și prin aceea a disponibilității de a își asigura unele resurse informaționale din mediul virtual ori de a concretiza activitatea profesională în sau prin acest mediu, desigur utilizând echipamente tehnologice specifice [12].
Trecând de acest aspect istoria muncii la domiciliu în bună măsură, conținutul legii nu scapă nici acesta de criticile ce îi pot fi aduse. Astfel, deși aparent telemunca ar reprezenta un regim aparte de prestare a activității, derogatoriu de la cel general aplicabil în raporturile de muncă de câștigând metode simple bitcoin comun sau derivate, care ar trebuie să aibă un caracter temporar sau chiar permanent, dar specific exclusiv anumitor activități [15]din definiția de la art.
Telemunca - Wikipedia
Toate aceste exprimări ale legiuitorului ar trebui să definească telemunca în mod specific, indiviualizat, disociat de modalitatea generală de prestare a muncii — în spațiile deținute și organizate de angajator - istoria muncii la domiciliu în cele din urmă, așa cum vom examina în cele de mai jos, vom constata că acest demers nu reușește într-o oarecare măsură.
Mai întâi, telemunca este doar o modalitate de prestare a muncii, mai curând decât — așa cum este definită de Lege [16] — o formă de organizare a muncii, întrucât nu privește o anumită orânduire a activității, o modalitate de ordonare a proceselor de lucru, cât un mod specific de prestare a activității care face obiectul contractului individual de muncă.
În esență, munca la distanță constituie o excepție de la cadrul general, care nu se presupune, ci trebui explicit asumată de părți. Legea prevede caracterul de regularitate al muncii prestate la distanță pentru a puteafiîncadratăcă telemuncă, însă, în acelașitimp, reduce această repetabilitate a muncii caut un loc de muncă la domiciliu în milano un minim de 1 zi într-o lună calendaristică, bănuimceea ce reprezintă aproape un oximoron, o asociere paradoxală de termeni incompatibili.
Dacăaceastă repetabilitate este socotită și ca o pondere aspect neclar, deci posibiliar în plusîilipsește precizarea dacăziua în careselucrează la distanță este integralăsau poate fi și parțială, elementul regularității în ecuațiaîncadrării unei munci cafiinduna la distanță este lipsit de consistență normativă. La polul opus, cu toate că regimul de telemuncă poate fi aplicat, practic, și unui salariat care își desfășoară activitatea exclusiv în afara spațiilor angajatorului, din lege rezultă că munca la distanță nu poate fi permanentă, cât timp art.
Altfel spus, teoretic, telemunca nu se poate desfășura neîntrerupt, fiind necesar ca, din când în când, salariatul să revină cu activitatea în spațiile angajatorului, fără istoria muncii la domiciliu, de această dată, legiuitorul să stabilească vreun reper temporal, un interval maxim în care se poate realiza neîntrerupt telemunca. De aceea, practic, o asemenea prevedere poate fi lesne încălcată de părți, cu sau fără voința salariatului.
Cele mai importante elemente de condiționalitate ale regimului muncii la distanță sunt cele privitoare la i desfășurarea activității în spații care nu sunt organizate de angajator și, respectiv, ii utilizarea în acest scop a tehnologiei informației și a comunicațiilor. După cum vom observa, aceste cerințe din definiția legală a telemuncii nu sunt singurele asociate conceptului reglementat.
Distinct, deci, de reperele din definiție, mai există și altele care, împreună, constituie condiționalitatea legală a muncii la distanță. Dacă însă acordul reglementat prin dispozițiile art. Desigur, există posibilitatea ca salariatul să lucreze la distanță dar prin intermediul unei aplicații gestionate de angajator, caz în care este realizabilă ipoteza textului în discuție sub aspectul timpului de muncă utilizat pentru activități la distanță, dar tot nu putem vorbi, conex, despre o organizare a muncii de către angajator, așa cum am exprimat și anterior.
Astfel, aceasta este definita ca fiind forma de organizare a muncii in care o activitate care ar putea fi efectuata cel putin o zi pe luna in alt loc decat locul de munca organizat de angajator sediul social sau punctul de lucru si se realizeaza de catre un salariat de la distanta de aceasta locatie, in mod regulat si voluntar, folosind tehnologia informatiei si comunicatiilor. Activitatea se desfasoara in baza unui contract individual de munca sau al unui act aditional la acesta. Persoanele care isi desfasoara activitatea istoria muncii la domiciliu acestor conditii se numesc telesalariati. Munca la domiciliu, pe de alta parte, este prevazuta in Codul Muncii inca de la publicarea acestuia si este o alta forma a muncii la distanta.
Dacă însă salariatul convine, iar angajatorul poate verifica modul efectiv de utilizare a timpului de lucru dintr-o zi lucrătoare în timp real, adică prin acces direct video sau indirect, dar instantaneu la rezultatele muncii salariatului prin aplicații de monitorizare a accesului la o rețeaatunci aceasta este urmarea convenției părților, fără însă să vedem din această modalitate extrem de riguroasă de control asupra intervalului orar utilizat de salariat pentru munca la distanță o manieră exclusivă de prestare a acestui tip de muncă ci mai curând una extremă, la limită.
Altminteri, ar însemna că, dintr-o facilitate — specifică unui concept mai larg, cel de flexicuritate [19] - istoria muncii la domiciliu și dintr-un instrument de reconciliere a muncii cu viata de familie, munca la distanță devine o istoria muncii la domiciliu a autorității angajatorului în spatiul exclusiv al salariatului, fapt care ar putea fi privit critic prin prisma dreptului la viața privată, personală și de familie, garantate prin suficiente instrumente legale și convenționale la nivel internațional [20].
De altfel, munca la distanță, precum și munca la domiciliu [21]are si ar trebui să aibă și în viziunea legiuitorului român ca specific de fond tocmai faptul că salariatul se organizează independent, inclusiv raportat la programul angajatorului, în considerarea modalității de lucru particularizate, respectiv a lipsei de autoritate juridică a angajatorului asupra spațiilor private în care își desfășoară activitatea salariatul în cauză.
Din acestă perspectivă, dacă activitatea nu se desfășoară efectiv online, cu timpi care pot fi contorizati de angajator, pontarea muncii la distanță rămâne o dilemă practică, însă apreciem că telemunca va fi practicată doar unde preexistă o relație de încredere reciprocă între angajator și salariat și, în defintiv, unde angajatorul urmărește un rezultat definit al muncii salariatului, mai curând decât implicarea în activitate o anumită perioada fixă de timp.
Incarcă...
Pe scurt, telemunca se istoria muncii la domiciliu mai degrabă cu pragmatismul, decât cu formalismul, așa acasă studenții de lucru pontarea salariatului va fi o simplă chestiune secundară, necesară pentru formalizarea corectă a muncii la distanță asigurarea caracterului regulat și nepermanent al activității desfășurate prin mijloace TIC.
În același cadru, interesantă ni se pare preocuparea legiuitorului de a reglementa posibilitatea muncii suplimentare la distanță, fapt notabil din punctul de vedere al sănătății în muncă, conform Legii nr. În mod practic, un angajator care dorește, din rațiuni economice, să convertească anumite posturi clasice în posturi specifice telemuncii, un salariat care nu dorește să practice activitatea la domiciliul propriu ori în alte spații la care are acces, nu poate în mod eficient să se opună propunerii angajatorului, care deși nu îl poate sancționa pe salariat — așa cum prevede protector textul art.
De aceea, salariatul va alege să presteze telemuncă decât să fie concediat, motiv pentru care textul invocat cuprinde mai mult o recomandare, decât o sancțiune eficientă pentru un dezacord al salariatului în privința Similar, dacă o persoană dorește să se încadreze ca salariat istoria muncii la domiciliu un post în privința căruia se prevede prestarea muncii la distanță, deși acesta nu agreează o asemenea modalitate de a desfășura activitatea, totuși nu va putea opune nicio prevedere legală care să împiedice angajatorul să îl încadreze pe un astfel de post.
În concluzie pe acest aspect, telemunca reprezintă un instrument la îndemâna angajatorului, căruia salariatul nu poate decât să i se adapteze sau nu, fără a putea să solicite eficient istoria muncii la domiciliu regimului general de desfășurare a muncii.
În derularea concretă a telemuncii, angajatorul are un drept de control asupra activității salariatului, deși acesta muncește în spații care nu aparțin angajatorului și, în orice caz, nu sunt în jurisdicția directă a acestuia.
Pentru o experienţă interactivă a cititului de acasă, click aici!
Cum, însă, Legea permite un control exercitat de angajator asupra activității salariatului în spațiile acestuia din urmă [23]practic angajatorul dobândește o jurisdicție indirectă asupra locului efectiv de prestare a muncii, în considerarea faptului că îi revin și obligații și răspunderi referitoare la sănătatea și securitatea muncii, după cum dispune textul art.
Foarte interesant este faptul că salariatul care prestează muncă la distanță beneficiază de un regim de includere în colectiv, ca obligație legală, drept de care salariații clasici nu beneficiază.
Cât de relativ este acest text, este dificil de exprimat, întrucât este o intentie bună [24]reglementată ineficient. Mai curând, era util că intenția din acest text să fie exprimată sub forma unui drept al salariatului de a putea să istoria muncii la domiciliu sau să fie prezent, oricând, după opțiunea sa, în spațiile puse la dispoziție de angajator unde activează ceilalți salariați, altminteri fiind greu de imaginat ce măsuri ar putea înscrie părțile în contractul individual de muncă sau în aditionalul la acesta prin care să se concretizeze obligația în discuție a angajatorului, respectiv dreptul corelativ al salariatului la distanță.
Declaratia unica
Legea privind telemunca uzează de un concept rar întâlnit în legislația muncii, și anume al dispozițiilor În acest sens, unele obligații sunt lăsate de legiuitor la latitudinea părților, precum cele privind asigurarea mijloacelor aferente tehnologiei și a echipamentelor de muncă, dar și cele privind instalarea și întreținerea echipamentelor de muncă. Opinăm că reglementarea de acest tip este pernicioasă pentru salariat, cât timp oferă spațiu de negociere angajatorului, care va fi tentat să solicite rezultate, istoria muncii la domiciliu fără să se implice în dotarea salariatului necesară prestării activității la care se obligă.
În același cadru, un text care induce ideea că nu toate cheltuielile — altele decât cele reglementate supletiv, după cum spuneam — aferente muncii prestate la distanță telemuncii sunt în sarcina angajatorului este cel al art. Or, această prevedere nu credem că trebuie interpretată în sensul că există posibilitatea, potrivit altui text din Lege [25]ca părțile să convină și altfel decât la obligarea angajatorului să suporte costurile aferente desfășurării muncii la distanță.
Analiza comparativa intre telemunca si munca la domiciliu
În caz contrar, salariatul la distanță ar fi discriminat în raport cu ceilalți salariați, ceea ce contravine intenției explicite a legiuitorului, regăsită în cuprinsul art. De aceea, textul citat, având caracter imperativ, ar trebui să prevaleze față de cel al art. Neclar este și faptul că regimul general aplicabil contractului individual cum să pariați pe opțiuni binare muncă se aplică și telemuncii, însă doar în ceea ce privește încheierea și modificarea contractului, nu și în privința suspendării și încetării acestuia, așa cum reiese, implicit, din dispozițiile 5 alin.
Într-o interpretare restrictivă, regimul suspendării și istoria muncii la domiciliu încetării contractului individual de muncă reglementat în cadrul Codului muncii nu ar fi aplicabil telemuncii, însă considerăm că unde rațiunea legiuitorului este aceeași, aceeași trebuie să fie și soluția legii ubi eadem est legis ratio, ibi eadem est legis dispositio.
O asemenea interpretare nu poate fi înlăturată nici de dispozițiile imprecise ca tehnică normativă ale art. În consecință, deși în mod defectuos exprimat, reglementarea telemuncii se poziționează ca o lege specială, derogatorie de la Codul muncii, care constituie drept comun, în completare compatibilă, deci acolo unde Legea nu dispune în mod diferit si, desigur, acolo unde Legea trimite — direct sau indirect — la Cod.
Considerăm util să subliniem și principalele elemente de delimitare formalădintre telemuncă și muncala domiciliu, întrucât aparent acestease suprapun ca Or, dacă telemunca privește în special activitatea care se desfășoară cu echipamente care conțin ecrane de vizualizare, în cazul muncii la domiciliu aceasta se pretează la orice activitate desfășurată la domiciliul salariatului, care nu interferează cu obligația de bună vecinătate ce revine proprietarului în raport cu alte persoane din spațiul limitrof [26].
În termeni sintetici, telemunca și munca la domiciliu se află în relație de istoria muncii la domiciliu. Sub aspectul teritorialității, însă, telemunca se poate realiza în orice alt spatiu decât cel al angajatorului, în timp ce munca la domiciliu, conform însăși titulaturii, se poate efectua doar la domiciliul salariatului [27].
Dacă un salariat desfășoară munca la domiciliul propriu și în acest scop utilizează echipamente tehnice cu ecran de vizualizare, practic munca acestuia îndeplinește caracteristicile ambelor tipuri de modalități de desfășurare a muncii, fără a prevala practic una față de cealaltă, mai ales că nu există deosebiri majore de conținut între istoria muncii la domiciliu aferente acestora [28]deși formal vom încadra salariatul din ipoteză în tipologia muncii la domiciliu.
JURIDICE » Observații privind regimul juridic al telemuncii
Concluzii Conchizând, actul normativ analizat constituie un instrument legislativ modern, fiind menit — și reușind în bună măsură — să flexibilizeze raporturile de istoria muncii la domiciliu ale unor certe categorii de salariați, care își pot desfășura activitatea în orice loc în care există acces la internet sau la o rețea similară locală și posibilitatea utilizării unor echipamente de tehnologie a informației și de comunicare, precum și să promoveze incluziunea altor categorii [29]deci să asigure creșterea gradului de ocupare a forței de muncă.
În plan practic, Legea poate beneficia de anumite îmbunătățiri în privința sferei de aplicare, a conditionalității aferente utilizării telemuncii și a asigurării protecției salariaților împotriva potențialelor abuzuri ale angajatorilor, fără a diminua efectul practic al mecanismului pe care istoria muncii la domiciliu introduce în legislația muncii. Componenta de control extern va fi foarte importantă pentru a asigura respectarea vieții private a salariatului și existența unui acord benevol, liber exprimat de acesta, câtă vreme cel mai mare risc pe care îl conține o măsură de flexibilizare — precum cea în discuție — este ca, prin abuzul unei părți, de regulă angajatorul, raportul de echilibru just să fie rupt, scopul legii fiind astfel deturnat.
Munca de la domiciliu este reglementată într-un ghid publicat de Inspecția Muncii, în care se explică procedura pe care angajatorii trebuie să o urmeze și actele necesare care îi trec pe angajați în regim de muncă la domiciliu, scriu stirileprotv. Inspecţia Muncii a publicat ghidul în urma adoptării de către Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a Hotărârii nr. Astfel, potrivit noilor restricții, munca de la distanță, sau telemunca, atât în privat, cât și pentru sectorul public devine obligatorie, acolo unde activitatea permite asta. Iar angajatorii cu peste 50 de salariați vor trebui să decaleze programul de lucru, astfel încât oamenii să vină pe rând, în grupuri, la muncă și să nu apară aglomerație în mijloacele de transport în comun. Toate măsurile anunțate de Guvern se aplică din noaptea de duminică spre luni, de la ora
Nu mai puțin adevărat, ratificarea convențiilor și recomandărilor specifice ale organismelor internaționale trebuie să reprezinte o țintă formală și, apoi, concret, un reper de bună practică în materie. Pentru obstacolele și controversele incipiente ale evoluției acestui concept, a se vedea Werner B.
Korte, Simon Robinson, Wolfgang J. Steinle, Telework: present situation and future development of a new form of work organization, Elsevier Science Publishers, ; Eileen Boris, Cynthia R. Acordul-cadru asupra tele-muncii, în Revista de drept comercial nr. Istoria muncii la domiciliu interesul social al subiectului, a se vedea și Inițiativa legislativă a cetățenilor publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
Urmărește-ne
Rosetti,pp. Putem observa, comparativ, că reglementarea în discuție era mai detaliată decât cele actuale privind munca la domicliu și telemunca, stabilind domeniile economice cum să faci bani pentru tine la mobilitatea muncii, condițiile de durată și forma raportului juridic pe care se fundamentează această modalitate de muncă, dar și asigurarea materialelor și materiilor prime necesare salariatului — ceea ce poate inspira legiuitorul actual în scopul ameliorării reglementării.
Totu, Tratat de economie contemporană: Economie națională, reproducție socială și mecanisme economice. Cartea 1.
Cadrul conceptual general, Ed. Politică, După căderea Cortinei de Fier, literatura noastră de specialitate recunoaște conceptual telemunca, deși nereglementată, identificându-i utilitatea în noua epocă de dezvoltare economică. A se vedea și Raportul privind implementarea Acordului cadru european privind telemunca până în anul aderării României la Uniunea Europeană.
Altfel spus, orice telesalariat este și salariat, nu și invers. De aceea, textul din Lege trebuie înțeles, în opinia noastră, ca făcând referire, printr-o normă de trimitere implicită, la capitolul din Codul muncii rezervat muncii suplimentare, iar nu ca o normă derogatorie de la acesta. De aceea, pe fond, spațiul aferent telemuncii nu se deosebește de acela al muncii cu regim general decât prin faptul că nu este în jurisdicția directă a angajatorului.
Stefanescu, op cit.
