Strategie de alternanță pentru opțiuni binare,

Calitatea educaţiei — dimensiuni, determinări, tendinţe Pentru Platon ideile au calitatea lor proprie, sunt perfecte, în timp ce lucrurile fiind copii ale ideilor, sunt imperfecte.

Laborator 3. Adresarea IP

Din vremea ţarului Petru cel Mare, în ucazul din a a zi a anului este scris: Poruncesc ca patronul fabricii din Tula să fie bătut cu biciul şi trimis la mănăstire, la muncă, deoarece a îndrăznit să vândă armatei statului archebuze şi puşti de proastă calitate. Conceptul de calitate are o varietate de definiţii, ceea ce ilustrează faptul că este perceput diferit de la o etapă la alta şi de la o ţară la alta.

Într-o perioadă de timp, calitatea a fost considerată un atribut; alteori a fost asemănată cu nivel de excelenţă; un timp a fost echivalentă cu calificativele bun, foarte bun, excelent; mai târziu a fost considerată ca un nivel de apreciere.

Cuvântul calitate vine din latinescul qualitas care are semnificaţia de proprietate sau fel de a fi.

• Câți biți sunt necesari pentru partea de subrețea dacă dorim să creăm 7 subrețele cu cât mai multe stații?
• Modalități de a câștiga rapid și cu adevărat bani mari
• Opțiuni de prognoză

El a fost folosit din cele mai vechi timpuri de către Platon, Democrit, Aristotel, Strategie de alternanță pentru opțiuni binare etc. În secolul al XX-lea conceptul de calitate s-a remarcat în câștiguri pe bonusuri bitcoin multe domenii socio-umane, ducând la apariţia unor semnificaţii şi accepţiuni diferite ale calităţii în funcţie de specificul acestor domenii de activitate.

Potrivit standardului terminologic, calitatea este aptitudinea unui ansamblu de caracteristici intrinseci de a satisface anumite exigenţe. ÎnL. Harvey şi D. Necesitatea asigurării calităţii a apărut pentru prima dată în domeniul economic, deoarece omul era preocupat din ce în ce mai mult de calitatea produselor, de satisfacerea cerinţelor consumatorilor în vederea obţinerii profitului. Şcoala Gălăţeană, Galaţi,pg. Sfârşitul secolului al XX-lea şi începutul secolului al XXI-lea se caracterizează prin impactul procesului de globalizare economică, prin dezvoltarea tehnologiilor informatice, prin extinderea competiţiei pe pieţele naţionale şi internaţionale.

Schimbările au determinat preocupări şi eforturi pentru reformarea şi modernizarea sistemelor educaţionale în toate zonele lumii. Acest proces de modernizare a determinat apariţia unor diverse teorii cu privire la 11 calitatea educaţiei şi a generat abordări diferite, politici şi programe consacrate transformării sistemelor de învăţământ.

Asigurarea calităţii în educaţie — o preocupare europeană Actualul context social este tulburat de întrebări, diversitate, complexitate, parametri de timp şi spaţiu care se schimbă, şcolile fiind nevoite să se adapteze unor noi cerinţe care constrâng şi care uneori sunt contradictorii.

Se justifică astfel insistenţa pe dezvoltarea şcolară din perspectiva asigurării calităţii în educaţie, orientare ce s-ar cuveni adoptată de fiecare şcoală. Noile condiţii fac oportune preocupările pedagogice care abordează problematica schimbării educaţionale în direcţia elaborării unor modele practice ce pot fi utilizate de către managerii şcolari şi cadrele didactice pentru a proiecta şi aplica strategii de dezvoltare personală, dar şi organizaţională.

Impactul schimbărilor şi al noilor cerinţe sociale asupra învăţământului românesc se resimte în plan teoretic dar şi practic prin imperativul adaptării strategiilor de dezvoltare a şcolilor româneşti la principii de bază ale calităţii în educaţie. Oamenii şcolii îşi restructurează activitatea acceptând ideea că dezvoltarea şcolară şi calitatea educaţiei constituie ţintele oricărei organizaţii şcolare care vrea să supravieţuiască contemporaneităţii.

Ţinta principală au fost profesorii şi elevii, asupra cărora s-au concentrat eforturile în vederea obţinerii de rezultate la nivelul standardelor identificate.

Reformele s-au concentrat asupra calităţii educaţiei. Astfel, pe lângă asigurarea eficienţei interne au fost întreprinse măsuri de asigurare a calităţii în educaţie, prin perfecţionarea structurilor şi a practicilor educaţionale.

Comunitatea europeană are în centrul preocupărilor asigurarea calităţii, pune opțiunea video o componentă esenţială a competitivităţii în toate domeniile de activitate. Două evenimente importante au conturat imaginea calităţii europene în educaţie: Procesul de la Bologna şi Procesul Lisabona. Primul a conturat spaţiul european al învăţământului superior S. Procesul Lisabona a stabilit ca obiectiv principal până în o creştere economică rapidă.

Cum acest obiectiv se poate realiza numai cu oameni, au fost necesare şi schimbări în domeniul educaţiei. Pentru aceasta, la Stokholm, înConsiliul European, la propunerea Comisiei Europene, a adoptat trei obiective strategice în domeniul educaţiei: a îmbunătăţirea calităţii şi eficacităţii sistemelor de educaţie şi de strategie de alternanță pentru opțiuni binare profesională din UE; b facilitarea accesului universal la educaţie; c deschiderea sistemelor de educaţie şi formare profesională către spaţiul extraeuropean.

Reforma, dezvoltarea organizaţiei şcolare şi calitatea educaţiei Calitatea educaţiei are nevoie de cadre didactice care să se implice în cercetare şi învăţare, are nevoie de muncă în echipă şi de un scop comun care să accepte deopotrivă individualismul şi colectivismul ca esenţiale pentru învăţarea organizată şi are nevoie de un management conectat în mod dinamic cu mediul în care se desfăşoară, aflat într-o permanentă schimbare.

Munca aceasta nu este uşoară deoarece parteneriatele educaţionale şi managementul participativ implică mulţi indivizi şi grupuri care vin fiecare cu experienţe diferite, păreri, viziuni asupra lumii şi problemelor educaţionale. Aceste capacităţi vor permite organizaţiilor ce se bazează pe învăţare să fie mai bine controlate la nivel local şi mai bine coordonate decât predecesoarele lor organizate ierarhic.

Dar ar fi o greşeală pentru unităţile locale chiar dacă operează pe scheme descentralizate să ignore centrul. Centralizarea păcătuieşte uneori prin control excesiv, descentralizarea prin haos. Ştim de decenii că schimbarea de la vârf spre bază nu funcţionează.

Chiar şi atunci când au succes pe termen scurt, ele nu pot prospera în continuare dacă nu acordă atenţie conducerii de la centru şi viceversa M. Fullan,p. Unităţile locale şi centrale au nevoie unele de altele. Nu se ajunge nicăieri prin balansul de la o autoritate la alta.

Ceea ce e cu adevărat necesar e o relaţie bidirecţională de presiune, sprijin şi negociere continuă, o influenţă vârf — bază şi bază — vârf care să comunice şi să coopereze autentic pentru creşterea calităţii educaţiei.

Despre calitatea educaţiei şi dezvoltarea strategie de alternanță pentru opțiuni binare se pot spune multe, însă afirmaţia că ar fi simple, rapide sau uşor de realizat denotă o abordare strategie de alternanță pentru opțiuni binare şi o necunoaştere a specificului realităţii educaţionale.

O privire de ansamblu asupra acesteia aduce în prim plan caracterul finalist - sistemic — procesual precum şi amprenta psiho-socială, subiectivă, interacţionist - simbolică, care domină realitatea educaţională S. Alecu, Sarcină de lucru: Prezentaţi câteva exemple de optimizare a elementelor educaţionale identificate în practica pedagogică.

Însă numai strategiile nu asigură dezvoltarea; în acelaşi timp, şcolile trebuie să aibă în vedere condiţiile interne care menţin şi sprijină dezvoltarea. Condiţiile sunt cele care asigură o dezvoltare reală în termenii rezultatelor elevilor, dar este vorba despre condiţii continue care permit adaptarea la nevoie. Dintre cele mai semnificative astfel de condiţii specialiştii insistă pe necesitatea existenţei măcar a trei dintre ele: planificarea dezvoltării, focalizarea semnificativă pe predare şi învăţare, dezvoltarea rezultatelor elevilor.

Dezvoltarea şcolară reală va trebui să fie direcţionată înspre schimbări radicale în conceperea şi desfăşurarea experienţelor de învăţare Murphy, Caracterul psiho-social, interacţional al realităţii educaţionale este susţinut de constatarea că unele şcoli nu se pot concentra pe predare şi învăţare până când nu rezolvă probleme subsidiare legate de climat şi nu au puse la punct sisteme adecvate de menţinere. Cercetările au arătat că şcolile încununate de succes dedică mult timp pentru asigurarea unui climat propice dezvoltării înainte ca ele să înceapă să facă strategie de alternanță pentru opțiuni binare substanţiale, vizibile în rezultatele elevilor.

Starea psihologică a membrilor organizaţiei şcolare poate avea un impact decisiv asupra procesului dezvoltării şcolare. În acest sens Reynolds şi Packer susţin că neglijarea proceselor interpersonale şi psihologice poate duce la o conduită defensivă a profesorilor pentru a se proteja de inovaţiile care ar putea să le expună propriile stângăcii.

Există multiple alte puncte de vedere exprimate de specialişti în privinţa dezvoltării şcolare şi a asigurării calităţii care surprind aceleaşi elemente definitorii, fapt care ne permite formularea unei prime concluzii: Pentru a menţine o organizaţie şcolară în stare de funcţionare eficientă şi, cu atât mai mult, pentru o creştere a performanţelor sale, este necesară o adaptare permanentă a acesteia la transformările care au loc în societate.

COMENTARIU/ Dreapta-stânga: de la spațialitate la opțiune politică

O astfel de adaptare presupune schimbări în cadrul instituţiilor de învăţământ, schimbări ce trebuie implementate deopotrivă în cele două componente ale şcolii: componenta administrativ — managerială care creează cadrul propice strategie de alternanță pentru opțiuni binare componenta pedagogică care generează învăţare la nivelul actorilor sociali.

Pentru a asigura calitatea în educaţie este necesar să aducem schimbări în structură, în conţinut, în procesul de predareînvăţare-evaluare etc. Aşadar, orice încercare de dezvoltare şcolară pentru asigurarea calităţii educaţiei nu se aplică într-un spaţiu gol ci într-o organizaţie a şcolii româneşti care are în spatele său secole de experienţă şi cultură socială. De aceea mai mult ca oricând strategie de alternanță pentru opțiuni binare şcolară autentică impune realizarea corelaţiei între scopuri, componentele vizate şi strategiile de dezvoltare, altfel spus, între DE CE—ul schimbării, CE-ul schimbării şi CUM-ul schimbării, pentru a crea o abordare logică a calităţii în educaţia contemporană.

Aceste schimbări nu sunt uşor de implementat deoarece educaţia este un domeniu unde schimbările necesită o motivare mai temeinică a celor care sunt implicaţi. Schimbările se pot realiza de sus în jos, de către managerii de la orice nivel şi de jos în sus de către specialişti.

Cea de-a doua direcţie pare mai eficientă, deoarece iniţiativa schimbării o au cei care trebuie s-o producă. Dacă schimbările se produc de sus în jos, procesul este mai complicat. Managerul — fie el al sistemului, al judeţului, al unităţii şcolare, al strategie de alternanță pentru opțiuni binare de elevi etc - trebuie să favorizeze implementarea noilor idei în aşa fel încât cadrele didactice să considere, până la urmă, că ideile de schimbare sunt şi ale lor.

La nivelul clasei de elevi sau al grupei de studenţi, profesorul care doreşte să perfecţioneze procesul învăţării poartă discuţiile cu educabilii în aşa fel încât aceştia să considere că iniţiativa este şi a lor. Având în vedere faptul că orice schimbare naşte o serie de temeri, trebuie strategie de alternanță pentru opțiuni binare ţinem seama de ele.

Cea mai puternică este frica de necunoscut.

Omul trece dintr-o situaţie cunoscută, pe care o stăpâneşte, în alta pe care nu o cunoaşte şi nu ştie dacă poate să-i facă faţă. O altă reţinere ar fi determinată de frica de eşec, de nereuşită, ceea ce ar duce la eforturi suplimentare pentru a reveni la ceea ce a fost. Această reţinere este cu atât strategie de alternanță pentru opțiuni binare mare cum să faci bani după ce ai studiat cât se ştie că în educaţie nu poţi face încercări pe o populaţie mare de elevi, după care să renunţi pentru că nu au apărut rezultatele dorite.

În educaţie schimbările se cer analizate profund pentru asigurarea succesului. O altă cauză a refuzului schimbării este determinată de lipsa de respect, de încredere faţă de manager.

Dacă acesta nu a reuşit să treacă de la autoritatea funcţiei, a poziţiei sale faţă de cei educaţi, la autoritatea personală, şansele de a implementa schimbarea în vederea obţinerii calităţii sunt minime. Cu aceştia se lucrează mai mult ca să-i determinăm să se angajeze în noile acţiuni.

Alţii excelează printr-o poziţie de respingere a noului, uneori refuzând chiar explicaţiile. Avantajele previzibile trebuie evidenţiate.

• Indicatoare pentru plat.
• Roboți bitcoin
• Metode de a câștiga bani prin internet

Strategie de alternanță pentru opțiuni binare de lucru: Lucrând pe grupe identificaţi şi analizaţi posibilele cauze ale rezistenţei la schimbare ce se manifestă în şcoala românească. Propuneţi soluţii pentru diminuarea acestui fenomen din perspectiva promovării calităţii în educaţie.

Calitatea în educaţia formală, non-formală şi informală Educaţia formală este structurată ierarhic şi gradată cronologic în sistemul de învăţământ.

Ea se desfăşoară de la nivelul preşcolar până la cel universitar şi include o varietate de programe specializate şi instituţii care asigură pregătirea integrală din punct de vedere profesional. Calitatea în educaţia formală este determinată de toate strategie de alternanță pentru opțiuni binare curriculumului şcolar: obiective, conţinuturi, strategii didactice, evaluare. De asemenea, alături de instituţia specializată, care este şcoala, este implicată în procesul de formare şi educare şi familia, precum şi comunitatea şcolară.

Acest standard al curriculumului presupune o abordare cross-curriculară bazată pe cunoştinţe referitoare la conceptele de: cetăţean, democraţie, rasă, acces egal, clasă socială etc. Pentru a corespunde acestui standard curriculumul cuprinde cunoştinţe care pot fi accesibile fiecărei vârste, abilităţile obţinute de cei educaţi, precum şi valorile fiecărei ştiinţe. De asemenea curriculumul contribuie prin conţinuturile sale la formarea competenţelor care să permită tinerilor integrarea în viaţa socială.

Pentru realizarea calităţii este necesar ca şi strategiile didactice să urmărească anumite standarde. Tinerii asimilează astfel cunoştinţe, dar sunt învăţaţi şi să opereze cu ele şi să le aplice în situaţii diverse.

Acest standard se referă la faptul că strategiile educaţionale sunt astfel concepute şi folosite încât asigură condiţiile pentru înţelegerea şi interpretarea ştiinţei, pentru relaţionarea cunoştinţelor şi evidenţierea legăturilor dintre diferite ştiinţe. În toate aceste acţiuni strategiile facilitează interacţiunea elevilor cu diverse cunoştinţe asigurând dezvoltarea în plan cognitiv, dar şi interacţiunea de tip socio-afectiv stimulând dezvoltarea atitudinal-comportamentală.

Ca să întrunească această performanţă strategiile folosite realizează corelarea cunoştinţelor, a opțiuni binare software, a valorilor, a convingerilor, a atitudinilor cu acţiunile concrete. Se folosesc astfel noile informaţii din domeniul ştiinţelor educaţiei, se stimulează şi se promovează abordarea cross-curriculară. Sarcină de lucru: Lucrând pe grupe identificaţi momente din lecţiile la care aţi asistat sau pe care le-aţi susţinut în care s-au utilizat strategii centrate pe elev.

Performanţele tinerilor se vor concretiza în facilitarea luării deciziilor bazate pe valori şi relaţionarea acestor decizii cu realitatea socială.